Vacanta de vara

Copilul e mic. Inima îi e pură. Frumosul din aproapele lui mă inspiră. Fetiţa mea a crescut şi e aproape domnişoară. Nici măcar ghinion nu se poate numi ce s-a întâmplat cu talentul ei de zbenguială. Aşa a fost să fie, pur şi simplu. Dar tot pe val, vara aceasta m-am simţit excelent. Am devorat sentimentul de împlinire ca un hămesit al dreptăţii. Şi pentru că trebuie să fiu recunoscător, închin resursele stării de-acum, modest gândind că astfel ar fi fost de la început dacă ştiam că pot decide eu cum să fie, unei mâţe de viţă care habar nu are parcă ce hram poartă.