Cavaler de onoare!

Pâinea neagră de acasă, sau gândul la ea, întotdeauna va purta un iz nostalgic. Și dansul, nimeni nu și-ar fi dorit să se oprească. Poate emoția brizei, poate liniștea Mării, sau faleza fierbinte, încă sapă plăcerea zilelor de atunci, ca un arabesc de 29 de ani, în amintiri, în iubire, în viața categoriei mature, acolo, în jurul jumătății de veac! Felicitări, dragilor și, LA MULȚI ANI!

Picături nocturnoide

Prin tine cad. Cu geamăt spart. Ca un bastard. Apoi găsesc lipsa de sens. Sau tac. E greu. Aud cum plâng dintr-un adânc de cer, cocorii. Nu văd, nu râd, nu pot să ard, mai puțin de atât. Asta e iubire!

Promoția caracterului

Bună dimineața, din adâncul ființei!

Suprim noduri în gât pentru cât de mult mi-am dorit. Dar plâng în hohote și cu sughițuri, la gândul ce aveam, că n-o să fie. Vinovat! În primul rând pentru îndoială. Apoi pentru...sminteală. Dar astfel mi se pare că pot, îndreptățit, a face diferența. Între lucruri în viață care contează și restul! Și dacă veți fi considerat un moment, greșit ceva, să mă iertați!

Aprind, teoretic pe foaie, aici, discursul polemic. A nu se fi citit "poietic"! Marcat, sintetic, arid și anost, ar fi fost antiteza, negativul, reversul a ceea ce eu îmi asum prin a spune POVESTEA CONTINUĂ!