sâmbătă, 4 ianuarie 2025

Pustiul de metale grele

Bine că știu. O împăcare în sine, crede-mă, astăzi deja doare mai puțin. Cu sinele, ca să fiu explicit. Umbra pierde din claritate, nu e obiect dar e fapt. Din structură se definește alegerea. Caracterul picură strident de personal, până pe gâtul sugrumat al vocii, claviaturi care toacă momentul. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Arhivă blog

Despre mine

Fotografia mea
adevăr, transparenţă, virtute