Răsar ca să piară, seminţe

Atât frumos se-aşterne peste tot. Şi gândul şi fapta şi cuvântul. Dar ard copaci străfulgeraţi în drum şi mintea se opreşte şi nu e lucru bun. Adică încă e rău să-mi fie dor de ce-am ştiut de când aproape m-am născut? Dar nu răspund aici fiindcă pur şi simplu ea deja îşi refuză aceasta!