Viaţa atât de liniştită a întunericului se înfruptă săţios din dorul de somn. Pentru că nu pot să dorm. Se macină noaptea între becuri de stradă şi lumina caldă a monitorului parcă abandonat sieşi de mai bine de douăsprezece ore. Altfel e bine, aproape vară şi, până spre seară, pe role. Mă simt, în momente ca acesta, norocos, născut astfel. Iar dacă nu aş fi ştiut de la început, sau nu ar fi fost aşa, aş fi făcut să fie!
duminică, 28 aprilie 2013
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu