Un veac de amintiri, parcă desprins dintr-o singură clipă. Şi beat, fără să beau altceva decât clipa fără de tine, mă mai arunc o dată, de nici nu mai ştiu a câta oară, în prăpastia gândului pe care nu-l mai cred, c-ar trebui să înţeleg, să simt că te-am pierdut cam pentru totdeauna. Rănit în piept, desprind această întâmplare ciudată şi refuz să îi dau numele tău, pentru că în viaţa mea tu vei rămâne mereu o zână bună.
sâmbătă, 8 iunie 2013
Arhivă blog
-
►
2015
(71)
- ► septembrie (7)
-
►
2014
(29)
- ► septembrie (5)
-
▼
2013
(38)
- ► septembrie (1)
-
►
2012
(67)
- ► septembrie (5)
-
►
2011
(54)
- ► septembrie (3)
-
►
2009
(23)
- ► septembrie (1)
