SEMENII BINELUI

Dar, Doamne, cât de teamă mi-a fost că nu voi şti să vreau mai mult! Mi se părea că se-mplineşte ora şi poate, încă mai visez în dimineţi precoce, că sunt al unui timp diferit, dintr-un spaţiu al tuturor coordonatelor netrasate încă pe itinerariul cuiva. Totuşi mucalit, gândul definiţiei de sine, în antiteza perfectă a cunoaşterii eu-lui, împietează pornirea devastatoare din lumina încă nejustificat de timidă a zorilor promise unei primăveri târzii.