Sunt creanga mânată de vântul uscat. Nici gerul nu doare, nici timpul nu curge. Mi-a fost atât de bine, până la sânge! Şi nu mi-e totuna că e ieri sau e azi sau e mâine! Te iubesc fericire şi cu ochii închişi şi cu inima frântă, te iubesc prea aparte, te iubesc aşa cum aş iubi o sfântă.
Arhivă blog
-
►
2015
(71)
- ► septembrie (7)
-
►
2014
(29)
- ► septembrie (5)
-
►
2013
(38)
- ► septembrie (1)
-
►
2012
(67)
- ► septembrie (5)
-
▼
2011
(54)
- ► septembrie (3)
-
►
2009
(23)
- ► septembrie (1)
