Se prinde dimineaţa de colţul de ceaţă răvăşit mult devreme, spre parc. Respiră sau pufăie, nu prea ştiu încă, din căldura onestă a străzii, liberul arbitru al acestui anotimp. Puţină zăpadă stă marcă în ogradă, la mine, la tine, la ai tăi, la ai mei, că totuşi e iarnă.
duminică, 9 ianuarie 2011
Arhivă blog
-
►
2015
(71)
- ► septembrie (7)
-
►
2014
(29)
- ► septembrie (5)
-
►
2013
(38)
- ► septembrie (1)
-
►
2012
(67)
- ► septembrie (5)
-
▼
2011
(54)
- ► septembrie (3)
-
►
2009
(23)
- ► septembrie (1)
