Aproape alb. A nins o vreme, până de curând. Cineva observa, cu o voce egală, că ninge cu soare. Acum câteva zile aşa era. Nu-mi pare rău că a venit şi iarna. Dar parcă anul ăsta nu apucasem să mi se facă dor. Sunt bine acum şi vreau să fim bine fiecare!
Reţeta pentru fericire, realitatea intermediară.Un pas virtual către eminenţă.Traseul mut din pura întâmplare a "minunii că sunt".
Cred că încă lipseşte din mine stereotipul plăcerii. Motiv pentru care mimez, totuşi destul de prost, un sentiment confuz al împlinirii. Ca tehnică, limbajul prea mult talonat de canoane, mai mult sau mai puţin la modă la un momentdat, suprimă crud graţia, reverenţa stângace a unui destin norocos.
M-am hrănit auster din inima caldă şi proaspătă a celuilalt, vechi anotimp.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu