marți, 21 decembrie 2010

Semeţ voi fi şi am fost încă de când iluzia că ştiu

Reverul timpului e ciufulit de spaima că ar putea probabil să mai rămână surd la vreme. Mi-e dor de tine toamnă. Zăpadă de poveste, aleile sărate, sub lacrima încinsă a zilelor cu soare. Eu te aştept cântare.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Arhivă blog

Despre mine

Fotografia mea
adevăr, transparenţă, virtute