Mie personal şi, recunosc, asta nu am spus-o prea des, de foarte multe ori îmi e totuna. Indiferent ce se întâmplă, eu iau lucrurile ca pe un dat. Dacă ar fi să fiu puţin fariseu, aş spune că este puterea credinţei. Dar unele evenimente parcă trec peste marginea vasului în care se strânge şi la mine toleranţa. Poate nu gravitatea dă din supraplin ci pur şi simplu faptul că se aglomerează. Ar trebui să produc o supapă, o valvă, un gen de cale pentru refulare şi astfel să pot controla mai uşor.
M-au motivat prietenii şi după o noapte nedormită, dedicată documentării, am trimis 12 pagini de Apel. Motivarea fusese negativă dar a mers, adică erau convinşi că datorită firii mele împăciuitoare, generoase, chiar delăsătoare, nu voi face nimic. Au trecut patru zile de atunci.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu