Eşti aici, acesta fiind singurul fapt important

Se rotesc ideile în valuri grele de imaginaţie. Nici o teamă mai mare decât cea de propria renunţare. Simt obiectul muncii renăscut de la izvoare în motivaţia tumultuoasă a zilei de mâine. Dar lupta se defineşte prin subsidiarul credinţei că ne vom putea plictisi, mulţi dintre noi, în chip paradoxal, prin lipsa preocupărilor, fie chiar şi de rău augur. Deci, suntem oarecum în grafic, tocmai prin ceea ce am avea tendinţa, în prim impuls, să considerăm a se materializa prin lucrurile absolut neconvenabile. În realitate, sunt doar provocări menite a ne stimula evoluţia, practic esenţa progresului.