Un gând strălucitor sub soare şi briza de proaspăt şi de viaţă. Atât de prea frumos dar, dincolo de toate şi de tot, dorul de verde, de natură, de cântec din cuiburi de sălbatice păsări în ritmul lor nestingherit de vis de vârf de munte şi de susur liniştit de ape încălzite în matca lor de curs de împuiere. Şi viu şi limpede şi straşnic de clar, de la izvor de munte repede, la fluviul aproape urban al falezei şi, delta şi marea şi somnul tihnit al ramului scăldat de prea lumină. Cum toate cresc în mine, le simt lăuntric atât de limpede şi de curat, cum lacrima imită roua, simt, iar pâinea proaspătă din mâini jilave încă, imită zilele prin care trec anotimp după anotimp, clipele vremii!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu