Noaptea lăsată pentru somn

Nici vântul nu bate, nici frigul nu e prea convins. Doar iarna din calendare. Şi gândul meu la tine. Iubire. Mă voi întoarce mâine. Tu să m-aştepţi şi când va fi, curând, să te prind iar în braţe, dă-mi buzele ude ale sărutului nostru care de la bun început a fost promisiune. Deci ştiu că nu mai vreau, nu merită, nu avem de ce să aşteptăm (ce?)!