Din spasmul credinţei că minţi ca să fii, rupe o clipă de risipă, prezentului mut, găseşte tăria sau imboldul, sau teama, spre a impune conştiinţei tale fade, perspectiva viitorului, care, altfel va fi la fel, până când nu va mai şti nici măcar să fie! Din spasmul credinţei că minţi ca să fii, găseşte imboldul, tăria sau flerul de-a rupe o clipă prezentului mut şi dă-o risipei de-a plăti viitorul, fiindcă altfel tot mut va rămâne şi el, până când nu va mai şti nici să fie!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu