Prieteni adevăraţi

Eu vin la clipa ta risipă şi, nu voi vrea să te disper, doar roagă timpul să îngâne în noapte zorii cu mister. Sunt vântul care înfiripă dorinţa ta de până ieri şi vreau să-ţi port pe-a mea aripă, un gând de ziua ta şi,-ţi cer, să mă plăteşti în gram de aur şi kilogram de diamant, la fiecare gest cu lacrimi pe care-l storc din ochii tăi. Să ningă îţi mai cer, nicicând. Să fie numai primăvară, să fie numai verde crud, să ne găsim o altă gară de râs, de chiot şi de cânt. Şi vreau să ai, ca dinspre mine, un gând frumos, un dar subtil, o viaţă fără de suspine şi vise grele, fără chin!