miercuri, 11 mai 2011

Ideea de cuplu

Sunt ca un străin într-o chivernisită plictiseală. Dar habitatul acesta nu mă prinde, nu mi se potriveşte. Dincolo de el sunt aşteptările mele. Pentru care, eu singur m-aş condamna dacă nu aş face nimic. Un partener sublim într-o relaţie care nu există. Un sâmbure de piersică fără urmă de pulpă de fruct, uscat dar pregătit să încolţească. Poate în această stare de cam prea mult timp. Un fagure inept al religiei născută cred din potrivnicia cu minciuna, sau cu dorinţa de comunicare. Mi-e teamă să vreau. Laşitate benignă. Suflet trândav într-o fiinţă credulă. Iar atât de sincer nu am fost niciodată. Plouă festiv peste rânduri de ceară. Gândul se cere singur afară.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Arhivă blog

Despre mine

Fotografia mea
adevăr, transparenţă, virtute