duminică, 2 noiembrie 2008

Femeia aceea trecuta de prima, chiar si de a doua tinerete, aproape dormea. Era mai mult decat atat. Mainile pe care se daduse trebuiau sa fie sigure. Si erau. O malformatie ...Surpriza: pe langa toate iese la iveala o sarcina de 6 luni, la limita viabilitatii. Chemam pe cineva? Daaa, lasa! ...cu spatele lovit in cadere spre ligheanul de plastic pentru mostre anatomopatologice, TZIPA'! Colega de grupa s-a teleportat peste toate generatziile dintre ea shi ramura cameleonica a fapturii, s-a albit ca peretele de faiantza ieftina, apoi a curs pana jos unde capul ei greu, plumbuit de mirifice privelisti, a intalnit piciorul meu incaltzat cu ceva mai moale decat mozaicul rece. Nici n-am avut curajul sa ne aducem aminte, dupa mai bine de 10 ani regasitzi in amfiteatrul mare!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Arhivă blog

Despre mine

Fotografia mea
adevăr, transparenţă, virtute